Ce sunt MTBF și MTTR și de ce se citesc împreună
Întrebarea ce sunt MTBF și MTTR apare în fața oricărui manager care vrea să vorbească în cifre despre performanța echipei de mentenanță. Ambii sunt indicatori proveniți din ingineria fiabilității și, citiți împreună, arată cât de des se oprește un utilaj și în cât timp revine în funcțiune după oprire.
MTBF este timpul mediu între defecțiuni; arată cât de fiabil lucrează utilajul. MTTR este timpul mediu de reparație; arată cât de repede și de eficient răspunde organizația de mentenanță la o defecțiune. Disponibilitatea este rezultatul celor două: în cât din timpul planificat utilajul a fost efectiv în stare de funcționare.
Niciunul, luat singur, nu este suficient. Un utilaj cu MTBF mare, dar cu MTTR foarte lung, se oprește rar, dar pentru mult timp; un utilaj cu MTBF mic, dar cu MTTR scurt, se oprește des, dar pentru scurt timp. Cei doi indicatori, împreună, arată în ce direcție trebuie făcută investiția.
Definiții și formule
Formulele sunt păstrate simple; important este ca aceeași definiție să fie aplicată consecvent în întregul parc de utilaje.
MTBF este egal cu timpul total de funcționare din perioadă, împărțit la numărul de defecțiuni din aceeași perioadă. Ca timp de funcționare se folosesc orele în care utilajul a lucrat efectiv sau timpul planificat de lucru minus timpul de staționare. Rezultatul este în ore.
MTTR este egal cu timpul total de staționare pentru reparații din perioadă, împărțit la numărul de defecțiuni. Timpul de reparație este intervalul scurs din momentul raportării defecțiunii până în momentul în care utilajul revine în stare de funcționare; timpii de așteptare a pieselor și a service-ului sunt incluși în acest interval, pentru că utilajul nu lucrează nici atunci.
Rata de disponibilitate este egală cu timpul planificat de lucru minus timpul total de staționare, împărțit la timpul planificat de lucru, înmulțit cu o sută. Timpul planificat de lucru este numărul de ore de tură pe care compania îl planifică zilnic; dacă pentru un utilaj sunt planificate 10 ore pe zi, calculul se face pe baza acestor 10 ore.
Importanța înregistrării staționărilor
Data de intrare comună a acestor trei indicatori este timpul de staționare. Dacă staționarea nu este înregistrată corect, MTTR iese scurt, disponibilitatea mare și MTBF optimist; raportul arată bine, dar nu mai are legătură cu realitatea din teren.
Cea mai frecventă pierdere la înregistrarea staționărilor este scrierea ulterioară, din memorie, a momentelor de început și de sfârșit. Dacă momentul raportării defecțiunii și momentul închiderii ei sunt înregistrate în sistem, timpul de staționare se formează automat și nu mai poate fi contestat. La fel, utilajul preluat în atelier pentru mentenanță și utilajul aflat în transfer între șantiere nu pot funcționa în tot acest timp; și acești timpi sunt staționare.
O altă pierdere este tratarea ca staționare a defecțiunilor deschise deși utilajul a rămas în stare de funcționare. În înregistrarea defecțiunii, faptul că utilajul poate sau nu să funcționeze trebuie marcat într-un câmp separat, iar staționarea trebuie să înceapă doar la defecțiunile care împiedică funcționarea.
Diferența dintre staționarea planificată și cea neplanificată
Nu toate staționările sunt la fel. Timpul rezervat mentenanței planificate este cunoscut dinainte, se înscrie în programul de lucru și se gestionează fără pierdere de producție. Staționarea neplanificată provine din defecțiune; prinde șantierul nepregătit și este pierderea reală.
MTBF și MTTR se calculează numai pe baza staționărilor neplanificate, adică a defecțiunilor. Disponibilitatea poate fi raportată în două moduri: disponibilitatea totală include toate staționările, iar disponibilitatea operațională include numai staționările neplanificate. Menționarea clară în raport a variantei folosite face comparația relevantă.
Înregistrarea separată a cauzei staționării, ca defecțiune, mentenanță și transfer, face posibilă această distincție. Un total de staționare fără defalcare pe cauze poate conduce la o concluzie greșită, de exemplu că mai multă mentenanță planificată scade disponibilitatea.
Într-un parc bine gestionat, tendința așteptată în timp este ca staționarea neplanificată să scadă, iar cea planificată să crească relativ. Chiar dacă staționarea totală rămâne aceeași, această deplasare arată că pierderea a devenit previzibilă și este, în sine, un semn de îmbunătățire.
Cum se stabilesc valorile țintă
Nu există o valoare țintă universală pentru MTBF sau disponibilitate; valoarea variază în funcție de tipul utilajului, de vârstă, de condițiile de lucru și de domeniu. În loc să vă comparați cu cifre luate din exterior, este mai sănătos să porniți de la propriile date.
Metoda practică este următoarea: strângeți date corecte de staționare pe cel puțin trei-șase luni, calculați valorile actuale de MTBF, MTTR și disponibilitate pe grupe de utilaje, apoi stabiliți pentru fiecare grupă o țintă care să îmbunătățească treptat media actuală. Ținta poate fi legată de o referință concretă, de exemplu apropierea de valoarea celui mai bun utilaj din grupă.
Separați țintele pe indicatori. Ținta de MTBF măsoară efectul programului de mentenanță și al calității pieselor; ținta de MTTR măsoară efectul capacității atelierului, al disponibilității pieselor și al duratei service-ului. Este greu să le îmbunătățiți pe amândouă simultan; datele arată care provoacă pierderea mai mare.
Cum se citește raportul de disponibilitate
La citirea raportului, uitați-vă mai întâi nu la totalul parcului, ci la defalcarea pe utilaj și pe grupă. Media parcului poate arăta bine în timp ce câteva utilaje stau permanent; lista utilajelor cu cele mai multe staționări arată de unde trebuie început.
Apoi uitați-vă la distribuția cauzelor de staționare. Dacă predomină staționarea din defecțiuni, se analizează programul de mentenanță și modul de utilizare de către operator; dacă predomină staționarea pentru mentenanță, se analizează planificarea mentenanței și durata în atelier; dacă predomină staționarea din transfer, se analizează logistica șantierelor. Tendința ultimelor 12 luni arată dacă acțiunile întreprinse funcționează.
În final, coborâți la componentele MTTR. Dacă cea mai mare parte a timpului de reparație se scurge în așteptarea pieselor, problema nu este în atelier, ci în politica de stocuri. Dacă la același utilaj se repetă defecțiuni din aceeași categorie, înseamnă că reparația se face, dar cauza de fond nu se rezolvă.
Cum face Reper Axis acest lucru
Reper Axis nu vă pune să urmăriți manual staționările. La deschiderea unei defecțiuni la care utilajul este marcat ca nefuncțional, înregistrarea staționării începe automat și se încheie când defecțiunea se închide; timpii comenzilor de lucru de mentenanță și ai transferurilor între șantiere se înscriu în staționare după aceeași logică. Orele zilnice planificate de lucru se definesc pe companie, pe grupă de utilaje sau pe utilaj individual, iar rata de disponibilitate se calculează pe baza acestei valori.
MTBF și MTTR se raportează pe utilaj și pe parc; utilajele cu cele mai multe staționări sunt listate primele în tabloul de bord, iar timpul de staționare din ultimele 12 luni se arată în grafic, cu defalcarea pe cauze. Când este nevoie, înregistrarea staționării poate fi corectată de un utilizator autorizat, iar modificarea se scrie în jurnalul de audit. Defecțiunile care se repetă cresc scorul de risc și scot în față utilajele la care cauza de fond nu a fost rezolvată.